Timișoara și ideologia demnității * editorial publicat de Radu Paraschivescu pe www.prosport.ro ˝Ţesut sub pleoapa unui zeu indulgent, viitorul e un continent nedescoperit, în măsura în care trecutul, vorba lui L. P. Hartley, e o ţară străină. Şi iată că, într-o lume care nu se poate opri să-şi ipotecheze viitorul la bănci şi într-un fotbal insalubru până la greaţă, Timişoara revine în zona din care n-ar fi trebuit să plece niciodată.

În zona demnităţii, a valorilor pe care promisiunea succesului sintetic nu le poate curba. Flămândă de fotbal, Timişoara a acceptat de câteva ori jocul de-a adopţia şi a girat cu pres­tigiul ei o serie de manevre care n-au făcut altceva decât să întreţină o iluzie.

De aici a rezultat un balet al himerelor, care a împins principala echipă a urbei în prim-planul Ligii I, dar în acelaşi timp a expus-o ironiilor şi i-a erodat soclul de respectabilitate. Acum Timişoara se află în plină delimitare de erorile pe care le-a comis cu bună ştiinţă, momită de glasul sirenelor care au promis cupe europene, bani şi sclipici. Procesul e în acelaşi timp sănătos, înduioşător şi pândit de stângăcii. Timişoara nu face un pas în afara frontului, ci doi.

Direcţiile de recuperare a onoarei se numesc ASU şi Ripensia. ASU a început să joace în Liga a 5-a, Ripensia îşi anunţă renaşterea prin catifelările academice din vocea lui Marcel Tolcea. ASU iese pe teren cu Iosif Rotariu şi Sorin Vlaicu, Ripensia prinde contur în mintea fostului portar Radu Suciu. Într-un spaţiu unde calendarul de competiţie anunţa nu demult prezenţa la Timişoara a lui Şahtior, Stuttgart, Ajax şi Anderlecht, vestiarul oaspeţilor e populat acum de Gran Plaz Liebling. Există explicaţii pentru credinţa în reviriment după un asemenea picaj valoric? Din belşug. Timişoara e abonată de mult la statutul de răsfăţată a premierelor.

Întâi şi-ntâi, ea este primul oraş cu spital, ziar, tramvai cu cai şi apoi electrificat, serviciu telegrafic, străzi iluminate cu gaz şi apoi electric, canal navigabil, staţie de salvare, proiecţii cinematografice, fabrică de bere şi străzi asfaltate. Mai mult, tot la Timişoara s-a jucat şi primul meci de fotbal din România, în 1899, pe terenul Velocitas al Liceului Piarist. Şi-atunci de ce n-ar fi posibilă încă o premieră - primul tobogan răsturnat, care te duce de jos, din parterul momentului zero, în sus, spre rezultate clădite fără compromisuri? Gândul are o nesăbuinţă aproape utopică, dar poate că tocmai de aceea merită trăit până la capăt, într-un fotbal care provoacă tot mai des revoltă, stupoare şi silă.

În al doilea rând, Timişoara înseamnă Phoenix, cu crezul învierii vibrând în glasul lui Mircea Baniciu: "Fie să renască numai cel ce har / Are de-a renaşte curăţit prin jar, / Din cenuşa proprie şi din propriul scrum, / Astăzi ca şi mâine, pururi şi acum". Jucând cu Unirea Leucuşeşti sau cu alte echipe de care au auzit doar componenţii lor, ASU face penitenţă în numele unui fotbal timişorean hrănit în ultima vreme cu scandaluri, contrafaceri, procese şi sforăituri demagogice. E dureros şi incomod? Doar pentru cei care, preferând răcoritoarele doldora de "E"-uri, au pierdut gustul apei limpezi de izvor.

În al treilea rând, Timişoara fotbalistică n‑are încotro. Sleită, depopulată şi rămasă fără mijloace, ea ştie că singurul combustibil care o ţine în viaţă e suflul suporterilor. Că unii şi alţii i-au numit "golani" ţine doar de tradiţia mistificării la români.

În fond, şi manifestanţii din Piaţa Universităţii au fost etichetaţi la fel de Ion Iliescu, făcându-l pe Eugène Ionesco să se declare golan în solidaritate. E păcat că abia golirea buzunarelor a convins Timişoara să se despartă de farsă. Însă niciodată nu e prea târziu. După un şir de înfieri dubioase şi mariaje de conjunctură, Timişoara încearcă să redescopere miracolul diamantin al iubirii fără condiţii. Şi, odată ea, ideologia demnităţii.

˝ Mulțumim, pe această cale, domnului Paraschivescu pentru aceste rânduri emoționante și, în același timp, îl invităm a se alătura proiectelor noastre, ceea ce ar reprezenta o mare onoare pentru pentru întreaga comunitate din orașul de pe Bega.