Sâmbătă, 2 iunie, echipa noastră va evolua acasă în ultima etapă a sezonului 2017-2018. Runda cu numărul 38 aduce pe arena din Ciarda Roşie o formaţie deja retrogradată în eşalonul trei, Ştiinţa Miroslava. La „căderea cortinei”, băieţii noştri au astfel un bun prilej de a încheia cu un succes prima prezenţă (de după reînfiinţare) în liga secundă. Bineînţeles, e nevoie în tribunele arenei din Ciarda Roşie şi de suportul fanilor roş-galbeni, care sunt aşteptaţi la stadion în număr cât mai mare. Partida va începe la ora 11.00.
Despre adversara de sâmbătă, Ştiinţa Miroslava, trebuie precizat faptul că a ratat ultima şansă de a se salva de la retrogradare chiar în runda precedentă. Pe teren propriu, trupa din judeţul Iaşi a cedat în faţa celor de la Luceafărul Oradea cu 4-1.
Iată formaţia utilizată de tehnicianul Romeo Butnaru în confruntarea cu trupa bihoreană:
Miroslava: Târnovanu (’46, Turiţă) – Corban, Chindriş, S. Bucur, Agrigoroaiei (’64, Nemţanu) – Izmană, Taciuc, Viorică, Iovu (’53, Căruţă) – E. Sandu, A. Marin (cpt.).
În partida tur, în Moldova, Ripi a suferit un drastic eşec, meciul încheindu-se cu un sec 3-0 în favoarea gazdelor.
Ciprian Urican: „Sunt convins că vom încheia sezonul cu o victorie”
Înaintea confruntării cu Miroslava, antrenorul principal al Ripensiei, Ciprian Urican, a declarat: „Noi ne-am atins mai devreme obiectivul. Nu ştiu dacă a fost bine sau rău pentru că, după ce realizezi ce ţi-ai propus, la orice echipă urmează apoi o perioadă de decompresie. La noi s-a văzut în cele două partide pierdute, cu Pandurii şi ASU Poli. Aşteptăm acum să terminăm bine sezonul. Sunt convins că vom încheia cu o victorie. Aşa este normal. Lumea trebuie însă să înţeleagă că un antrenor, cum sunt eu în cazul de faţă, nu e un vrăjităor. Nu am o baghetă magică cu care să-i fac pe jucători să evolueze ca Barcelona sau Manchester City. Pentru a crea un model de joc e nevoie de timp. Totul ţine de trei factori. Primul dintre ei -ideea de joc. Ideea mea de joc se bazează pe posesia mingii şi pe atac, adică un joc plăcut publicului larg. Al doilea factor e limbajul dintre mine şi echipă, pentru că tot ceea ce spun eu trebuie să se transpună în teren. E foarte important ca eu să pot să transmit informaţia, iar jucătorii să o recepţioneze. E vorba de sisteme de pregătire, de exerciţiile pe care le facem, de metodele pe care le aplic. Acesta e procesul cel mai îndelungat. Cred însă că la acest capitol am făcut progrese. În toate meciurile am avut mingea şi am controlat jocul. Nu am fost echipa care să stea la ciupeală. Sigur că pentru a forma deprinderi e nevoie de timp, iar unii înţeleg mai repede decât alţii. În fine, al treilea aspect esenţial ţine de jucători. Pentru a se concretiza ideea mea de joc, trebuie să beneficieze şi de susţinerea jucătorilor, de dorinţa lor de a învăţa cât mai rapid şi de a transpune pe teren. Sunt însă printre ei şi câţiva mai reticienţi la nou, astfel că acest lucru impietează asupra derulării întregului proces. Iar pentru a-i convinge de faptul că informaţia pe care le-o transmit e cel mai bun lucru pentru ei, este nevoie de timp. Depinde însă şi de ei dacă se încadrează pe această curbă a învăţării. Nu toată lumea vrea să urce, nu toată lumea poate să urce şi nu toată lumea trebuie să urce în tren!”.
